O noapte de iarnă se așternea peste Bucureștiîn anul 1918. Un București în război, ocupat încă de trupele germane. Puțin după miezul nopții clopotul Mitropoliei deștepta locuitorii capitalei și anunța o altă nenorocire:
“Noaptea de 17 Februarie 1918. Foarte puțini din cei care au trecut-o o mai pot uita. O furtună cu picuri grei de gheață se abătuse asupra Capitalei. Străzile erau pustii și arareori casca de oțel a unui soldat german apărea la vreo răspântie. Profitând de întuneric, un grup de soldați bulgari sparg ușile Mitropoliei și după ce o pradă, fură sicriul cu moaștele Sfântului Dimitrie. Un monah a trecut puțin după aceia pe acolo, dând alarma fără întârziere. Atunci clopotul cel care astăzi stă la pământ a început să sune prelung, dureros, trimițându-și dangătul prevestitor, parcă al unei alte grele încercări, de la un capăt la altul al orașului. Bătrâni, femei și copii aprindeau luminile și se întrebau cu îngrijorare în priviri:
- Ce s'a mai întâmplat oare?
Cu toate că era trecut de miezul nopții, vestea că s'au furat moaștele s'a răspândit ca fulgerul. Din sufletele credincioșilor parcă pierise acum o nădejde, un sprijin.”
 |
| București - Mitropolia |
Vestea furtului Sfintelor Moaște lovește năpraznic în sufletele bucureștenilor. Mii de oameni vin în pelerinaj pe dealul Mitropoliei. Mitropolitul Conon se adresează comandamentului german rugându-i stăruitor pe comandanții nemți “a ordona să se ia cele mai urgente măsuri și să se oprească pe drum călătoria Sfintelor Moaște, oriunde vor fi”.
Readucerea moaștelor sfântului în Capitală
Din fericire, sfântul ocrotitor al Bucureștilor nu s-a lăsat dus din urbea pe care o proteja: “În timpul acesta, tâlharii umblau buimaci, necunoscând drumul, iar a doua zi, când s'au putut orienta, automobilul li s'a stricat de trei ori și au fost nevoiți să așeze sicriul Sfântului într’o căruță. Plângerea făcută de preoții îndurerați autorităților germane și-a făcut efectul și în ziua de 19 Februarie sosește o telegramă de la generalul Zach, dând de veste prinderea hoților. Cu mare cinste, Sfântul a fost readus în Capitală, fiind așteptat la bariera Belului de o mulțime imensă.”
 |
| Clopotul care a anunţat furtul Sfintelor Moaşte |
Povestea Sfântului Dimitrie Basarabov
Cine a fost Sfântul Dimitrie Basarabov - cel ale cărui moaște au ajuns în țara noastră în anul 1774? Iată povestea lui, spusă în anul 1933 reporterului revistei “Ilustrațiunea română” de către părintele Teofil Ionescu:
“...Să coborâm înapoi un șirag lung de veacuri. Suntem pe vremea imperiului Româno-Bulgar, cam pe la 1200. Cuviosul Dimitrie cel nou trăia în satul Basarabov așezat lângă apa Lom-ului. Când era copil ducea la păscut vitele din sat așa cum odinioară Iacob păștea turmele lui Laban. Într’o zi și’a părăsit satul și mergând pe apa Lom-ului în sus, a intrat într'o peșteră - unde era o mănăstire și s'a făcut monah. În casa cea mică, plină de duhul Domnului, s'a dăruit tuturor încercărilor prin care sufletul poate să se deslege de trupul cel muritor. Iar când a simțit că i se apropie sfârșitul s'a dus pe țărmul apei în preajma peșterii și culcându-se între două pietre mari și’a dat duhul. Mai târziu apele mărindu-se au târât pietrele cu trupul sfântului în albia râului, până când a fost scos, printr'o minune, din nou la lumină. Trăia prin părțile acelea o copilă care după spusele alor săi era chinuită de duhul cel rău. Într'o noapte i s'a arătat în vis chipul Sfântului zicându-i: Dacă mă vor scoate părinții tăi din apă, eu te voi vindeca.
 |
| Raclea cu Sfintele Moaşte - 1933 |
Adunându-se pe țărmul Lom-ului o mulțime mare, cu preoți în frunte și căutând cu mare grijă, au dat de moaște, cari erau acoperite de prundiș. Din acea clipă copila s'a vindecat. Vestea a străbătut în toată creștinătatea. Cu mare pompă moaștele au fost așezate în biserica satului, căreia i se trimeteau acum de pretutindeni podoabe.
Cum au ajuns moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov la București
În anii 1768-1774 fiind război între ruși și turci, generalul Saltikov a trecut Dunărea, pornind cu asalt contra Rusciucului. Atunci a cuprins și câteva sate printre care și Basarabov-ul. Aflând de moaște și vrând să le trimită în Rusia un creștin pios l-a rugat să le dăruiască țării noastre în schimbul prăzilor și jafurilor ce a suferit din cauza războiului.
În anul 1774 sub domnia lui Ion Constantin Mihai Șuțu, mitropolit al Ungro-Vlahiei fiind Grigorie, Sfântul a fost adus la București și în ziua de 13 Iulie așezat în biserica Mitropoliei. Generații în șir au îngenunchiat de atunci rugându-se fierbinte lângă sicriul lui. Umerii noștri se pleacă și ei plini de evlavie în fața credinței strămoșești.”
%2Bin%2Bcare%2Ba%2Bsalasuit%2BSfantul%2BDumitru%2BBasarabov.JPG) |
| Peștera din satul Basarabov în care a sălășluit Sfântul Dimitrie Basarabov |
Anul 2020 a adus cu el două evenimente majore care se adaugă istoriei moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou. Unul dintre ele a avut loc în 5 aprilie 2020: În plină pandemie COVID, a fost organizată pe străzile Capitalei o procesiune cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor.
Procesiunea, discretă, fost condusă de episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanulși a urmat traseul: Dealul Patriarhiei, Spitalul Municipal, Politehnica, Mihai Bravu, Spitalul "Victor Babeș" (loc în care a avut loc o primă oprire și a fost rostită o ectenie și rugăciunea specială pentru încetarea epidemiei), Institutul "Matei Balș" (unde s-a făcut o nouă oprire și au fost rostite rugăciuni), Piața Victoriei, Universitate (cu oprire în fața Crucii eroilor martiri din 1989), Piața Unirii.
 |
| 2020 - Pelerinaj în condiții de pandemie |
Procesiunea s-a oprit la Crucea Brâncovenească unde a fost rostită încă o ectenie, iar moaștele au fost reașezate în catedrală.
Sursa: articolul “Moaştele sfântului Dumitru - 15 ani de la răpirea şi readucerea lor” – publicat în revista “Ilustraţiunea română” - numărul din 1 martie 1933– citit din colecţia Bibliotecii Digitale a Bucureştilor